Comuna Rîu de Mori este situata in Tara Hategului, adica in partea de sud a Transilvaniei si in partea de sud-vest a judetului Hunedoara. Aceasta incinta naturala, este aparata ca un paravan de Muntii Retezat la sud, de Muntii Poiana Rusca la vest si spre rasarit de Muntii Sebesului.
Zona este studiata si denumita in Planul de Amenajare Teritoriala a judetului Hunedoara, « zona de sud» si cuprinde Depresiunea Hategului, Muntii Retezat, Paring si Sureanu.
Zona are profil predominant agrosilvic si potential turistic si hidroenergetic.

MASIVUL RETEZAT

Lacul Bucura

Avand numeroase piscuri cu inaltimi de peste 2200 m, Masivul Retezat are cea mai ridicata altitudine medie nu numai in Carpatii Meridionali din care face parte ci si din intregul lant al Carpatilor romanesti.
Cele mai inalle varfuri din masiv sunt : Peleaga (2509 m), Papusa (2500 m), Retezat (2482 m), Custura (2457 m), Bucura (2433 m). Slaveiu (2347 m), Varful Mare (2346 m), Judele (2333 m), varful Valea Rea (2311 m) etc.
Numele masivului vine de la numele varfului Relezat, care desi nu are cea mai mare inaltime, este totusi cel mai pitoresc varf fiind relezat, asa cum spune o legenda, de un fier de plug aruncat cu mare manie de unul din cei doi frati uriasi care au salasluit candva prin parlea locului.

• Limite : Masivul este limitat la nord de Depresiunea Hategului, la sud valea Buta pana in saua Plaiului Mic si de Lapusnicu Mare, la est de cursul inferior al Riului Barbat si talvegul unui parau plecat de sub curmatura Fagetelului, iar la vest de Riu Mare care marcheaza limita cu Muntii Tarcu.
• Geologie : Retezatul propriu-zis este format din sisturi cristaline si granodiorite si are inaltimi mai mari decat Retezatul Mic care este alcatuit din calcare.
• Relieful glaciar ocupa cea mai mare intindere in Muntii Retezat. Circurile si vaile glaciare, impreuna cu crestele alpine alcatuiesc tiparele majore ale acestui tip de relief. Prezenta grohotisurilor caracteristice zonei se datoresc ingheturilor su dezgheturilor repetate din perioada pleistocena.
• Relieful carstic poate fi gasit in zona Retezatului Mic unde s-au descoperit pesteri si avene interesante din punct de vedere speologic iar alpinistii au la dispozitie atat aici, cat si in Retezatul Mare multe trasee prevazute cu piloane.
  Caracteristice sunt si vaile seci, dolinele (pe Valea svoabelor), avenele (avenul Stana Tomii – a doua verticala din tara), pesterile (Zeicu) si lapiezurile.
• Clima in masiv: Topoclimatul subalpin din zona padurilor si a jnepenilor se caracterizeaza printr-un regim termic moderat, cu temperaturi lunare medii lunarc care oscileaza intre 10 °C in august si -10°C in februarie.
  Media anuala a precipitatiilor in zona alpina este intre 800-1200 mm.
  In zona alpina corespunzatoare tufarisurilor si pajistilor alpine, temperatura medie anuala are valori negative, iar media anuala a precipitatiilor depaseste 1400 mm.
• Hidrografia in masiv: Retezatul dispune de o retea deasa de ape curgatoare care au
  
  

  Lacul artificial Gura Apei

  
  debit bogat si permanent, execptie facand zona Piatra – Iorgovanu undc datorita reliefului calcaros, circulatia apelor de suprafata este intermitenta. Cele mai importante cursuri de apa sunt:
  – Rîul Mare format la confluenta Lapușnicului Mare cu Rîul Șes, Lapușnicul Mare format din unirea paraielor Peleaga cu Bucura si imbogatit de unii afluenti mai mici (Draganu, Paltina, Berhina, Lapusnicu Mic, Slaveiu, Turcelu, Judele) Riul Barbat provenind din lacurile Custura Mare, Custura Mica si Ciumfu Mare.
  – U.P. I Rîușor cuprinde in intregime bazinul paraului Riusor cu scurgere in Riu Mare.
  Afluentii principali ai paraului Riusor sunt: Putinciu, Strugaru, Piriul Sec Apa Steviei, Valareasa, Clina, Surupeti. De asemenea, tot cu scurgere directa in Riu Mare, sunt paraurilc Ciurila si Valea Diljii care constitue bazine separate.
  Debitul relaliv mare al Riusorului a determinat captarea sa si dirijarea apei in lacul de acumulare al hidrocentralei de pe Riul Mare.